Odata ajunsi pe aeroportul Incheon am cerut ajutorul unor stewardese de la Korean Airlines, ce ne-au explicat ca nu exista cartele prepay, singura posibilitate de a avea acces la serviicile telecom fiind prin inchirierea unor telefoane de tip CDMA (fara SIM) cu 3000 won/zi si fara internet pe ele. Am plecat spre metrou unde am ne-am intalnit din nou cu o stewardesa ce ne-a indrumat spre hotelul Ritz Carlton. Sistemul de transport public cu metroul este foarte bine pus la punct, metrourile merg cu viteza trenurilor noastre, statiile fiind uneori la distanta de 20 kilometri, acestea mergand si la suprafata, iar oamenii asteapta pe cate doua randuri la coada. Pe majoritatea liniilor exista si linii express (ce merg in paralel cu cele normale), ce opresc din 4 in 4 statii. Tot in metrou gasesti truse cu masti in caz de incendiu in dulapuri special amenajate. Oamenii sunt mobile addicted, am remarcat asta de cand ne-am suit in metrou, toata lumea foloseste telefonul mobil sau tableta in metrou pentru a citi stirile sau pentru a se uita la tv. Noi eram singurii din metrou ce vorbeam intre noi, coreenii fiind in schimb foarte amabili cand le ceri o infornatie uneori luandu-te de mana si mergand cu tine pana unde ai nevoie. Coca-cola din Germania este mai putin acidulata, iar cea din Seul are gust de American Cola. Dupa ce am lasat bagajele la hotel, am vizitat faimosul magazin de electronice Techno Mart aflat in apropierea Stadionului Olimpic din Seul, in partea nordica a Seuluilui, pe cealalta parte a raului ce imparte Seulul in doua. Magazinul Tehno Mart are cate un etaj destinat fiecarei categorii de produse: telefoane, periferice, camere foto. Preturile nu sunt afisate la niciun aparat si nu inteleg cum supravietuiesc intre ei avand aceeasi marfa cu aceleasi preturi. Am reusit sa negociez pretul unui pencil pentru touch screen de la 15000 de won la 12000 de won.
Am reusit sa mai vizitam mall-ul COEX, un fel de Afi Cotroceni foarte aglomerat si inghesuit unde nu ai cum sa nu te ratacesti, la ultimul etaj existand si un terminal de plecare. Tot in COEX am gasit un restaurant unde toti bucatarii gateau la vedere si portile se plimbau prin fata ochilor tai. Am gasit un afis si cu varianta lor de Top Gear:
Seara am cunoscut mobilerii veniti din toate colturile lumii: Africa de Sud, Anglia, China, Emiratele Arabe Unite, Germania, Grecia, India, Japonia, Korea, Mexic, Rusia, Taiwan, Turcia, Ungaria.
Seara s-a incheiat cu cina in Bulgogi Brother un restaurant cu specific Korean si cu o mica plimbare prin Seul prin centrul orasului. Desi ma asteptam sa gasesc un oras plin cu reclame gigantice pe cladiri ca in Tokyo, singurele lucururi luminoase de pe cladiri erau cladirile in sine ce isi schimbau culoarea. Pe strada se mananca foarte mult, existand multe tarabe ambulante ce pregatesc gogosi, chipsuri cu peste si alte bunatati specifice. Acest lucru este permis deoarece coreenii sunt un popor foarte curat ce se spala tot timpul pe dinti, in avion se spalau si cand avionul ateriza. Prin Seul la moda sunt jucariile Angry Birds si Hello Kitty. La capitolul Mc’ Donald’s, coreenii au Bulgogi Burger, un hamburger pe care daca il mananci nu vei mananca niciodata hamburgeri. Mc’ Donald’s inca nu a adoptat imaginea de restaurant, avand in continuare doar mese, dar in schimb au livrare la domiciliu si inghetata la cornet cu glazura de ciocolata. Pe strada exista ornamente si din varza, iar in Coreea Samsung este pest tot, in cofetarii existand chiar si prajitura Ice-Cream Sandwich impreuna cu reclama la Samsung Galaxy Nexus.
Seara s-a incheiat cu cina in Bulgogi Brother un restaurant cu specific Korean si cu o mica plimbare prin Seul prin centrul orasului. Desi ma asteptam sa gasesc un oras plin cu reclame gigantice pe cladiri ca in Tokyo, singurele lucururi luminoase de pe cladiri erau cladirile in sine ce isi schimbau culoarea. Pe strada se mananca foarte mult, existand multe tarabe ambulante ce pregatesc gogosi, chipsuri cu peste si alte bunatati specifice. Acest lucru este permis deoarece coreenii sunt un popor foarte curat ce se spala tot timpul pe dinti, in avion se spalau si cand avionul ateriza. Prin Seul la moda sunt jucariile Angry Birds si Hello Kitty. La capitolul Mc’ Donald’s, coreenii au Bulgogi Burger, un hamburger pe care daca il mananci nu vei mananca niciodata hamburgeri. Mc’ Donald’s inca nu a adoptat imaginea de restaurant, avand in continuare doar mese, dar in schimb au livrare la domiciliu si inghetata la cornet cu glazura de ciocolata. Pe strada exista ornamente si din varza, iar in Coreea Samsung este pest tot, in cofetarii existand chiar si prajitura Ice-Cream Sandwich impreuna cu reclama la Samsung Galaxy Nexus.
La capitolul deviceuri mobile lumea foloseste (intens tot timpul in metrou, toata lunea) 3 tipuri de telefoane: iPhone 4, Samsung Galaxy SII si Sony-Ericsson Experia. Versiunea din Korea a telefonului Samsung Galaxy SII are pe o antena si receiver DVB-TV. Samsung Galaxy Nexus se comercializeaza cu aceeasi baterie de 1750 mAh ca si cel din Europa (nu cu 1850 mAh cum precizau diferite siteuri), dar vine la pachet si cu o alta baterie de 2000 mAh si un dock pentru incarcarea acesteia.
La sfarsit va las sa priviti cel mai frumos loc impodobit de Craciun.
